Press "Enter" to skip to content

Povestea cutremurătoare a unei tinere de 25 de ani, din Ucraina: „Viața mea stă lângă mine, într-un sicriu închis”

Irina este o tânără din Ucraina care își plânge soțul. Omul a fost ucis la 30 de ani de către armata rusă.

Victor Sușkov, ofițer al forțelor de apărare aeriană ucraineană, este una dintre victimele războiului Rusia-Ucraina. El a murit în timp ce își apăra țara. Tânărul a fost ucis de ruși în timpul unei misiuni desfășurate în regiunea Sumî.

Victor s-a căsătorit în urmă cu un an și visa la o familie numeroasă. Soția sa Irina, rămasă văduvă la doar 25 de ani, a scris un mesaj cutremurător pe Facebook.

Irina și Victor s-au căsătorit anul trecut și erau extrem de fericiți. Voiau să aibă mulți copii și o viață lungă, însă războiul le-a stricat planurile.

Tânăra soție a ofițerului ucis pe frontul de luptă, rămasă văduvă la doar 25 de ani, își strigă durerea într-un mesaj extrem de emoționant și plin de revoltă postat pe profilul ei de Facebook. 

„Sunt pe cale să scriu cele mai înfricoșătoare cuvinte din viața mea. Voi scrie în rusă, pentru că așa am vorbit doar cu tine.

Nu pot să nu scriu, vreau va toată lumea să strige cum ai fost.

Stau lângă soțul meu mort. Viața mea stă lângă mine într-un sicriu închis. Viața mea care mi-a șters lacrimile și a spus că nu va pleca niciodată. Care a avut grijă de mine toată noaptea când mi-a fost rău. Care se lăuda cu mine la fiecare pas. Și eu mă lăudam cu tine. E ca și cum nu mai exist.”, a zis Irina.

Tânăra de 25 de ani este copleșită de durere

Irinei nu-i vine să creadă că soțul ei a pierit. „Stau lângă soțul meu mort. Viața mea stă lângă mine într-un sicriu închis. Viața mea care mi-a șters lacrimile și a spus că nu va pleca niciodată. Care a avut grijă de mine toată noaptea când mi-a fost rău. Care se lăuda cu mine la fiecare pas. Și eu mă lăudam cu tine. E ca și cum nu mai exist.

Nu cunosc un om mai pur, blând și mai demn. Ai fost cel mai bun în toate. Nu datorită mie. Așa a fost, le-ai făcut pe toate. Ai fost apreciat peste tot(…). Veneai acasă de la serviciu cu buzunarele pline de ciocolată, ca să nu fiu tristă. Nu ți-a fost niciodată frică de nimic, nici măcar o dată. Zâmbeaii în fiecare zi, chiar și atunci când nu erai bine. Îmi făceai toate poftele, chiar și cele mai stupide. Spuneai că vom avea mai mulți copii, că vrei o fetiță, spuneai asta în fiecare zi dată de Dumnezeu.

După ce ne-am căsătorit, ai adăugat o casă lângă contactul meu, în agenda din telefon, și spuneai că sunt casa ta pentru totdeauna. Știam cât de insuportabili vom fi la bătrânețe, știam ce ochi vor avea copiii noștri.

Tu ești inima mea! Sufletul meu ești tu! Ai fost și vei fi. Te iubesc enorm să sunt mândră de tine. Blestem acești ruși pentru tine dragul meu, pentru copiii noștri nenăscuți, pentru viețile noastre furate. Stau lângă soțul meu mort. Sunt văduvă la 25 de ani. Viața mea a fost furată de non-oameni. Viața mea a fost furată de nenorocita de Rusie”, a scris Irina pe Facebook.

Scrisoarea postumă a tinerei din Ucraina, de profesie jurnalist, se încheie la fel ca povestea ei, într-un mod tragic și dureros: „M-am gândit cu mult timp în urmă ce să-ți dăruiesc la prima aniversare a nunții. În schimb, a trebuit să aleg o coroană pentru mormânt. La ultima noastră conversație ai spus că îmi păzești somnul. Acum îl voi păzi eu pe al tău, pentru tot restul vieții mele”.

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You cannot copy content of this page